Menu
La o cafea cu … Ion Mereuţă

La o cafea cu … Ion Mereuţă

La o cafea cu … Ion Mereuţă, şeful Oficiului Terit...

O premieră pentru Şcoala de sporturi

O premieră pentru Şcoala de sporturi

„Sprint pe scări” – o premieră pentru Şcoala de sp...

Din inimă, pentru visul Georgetei Bâta din s. Bobeica!

Din inimă, pentru visul Georgetei Bâta din s.…

Săptămâna trecută, în gimnaziul Bobeica au fost or...

Micii pictori apreciaţi în România

Micii pictori apreciaţi în România

Micii pictori de la Şcoala de Arte „T. Bătrînu” – ...

Boxerii din Hânceşti au cucerit oraşul Varniţa

Boxerii din Hânceşti au cucerit oraşul Varniţ…

Timp de mai multe zile, aproximativ o sută de spor...

Festivalul Pascal „Mâinile mamei cu noi ecouri”

Festivalul Pascal „Mâinile mamei cu noi ecour…

Festivalul  Pascal  „Mâinile mamei”, organizat de ...

FC Petrocub – la un pas de victorie!

FC Petrocub – la un pas de victorie!

Marţi, 16 mai, pe stadionul municipal Hânceşti a a...

Verde-n ochi de Elena Zaiţev

Verde-n ochi de Elena Zaiţev

Cine să-i apere pe copii de propriii părinţi?

Preţul la valiză... cât un bilet de avion!

Preţul la valiză... cât un bilet de avion!

Cât costă genţile de dame, genţile de voiaj şi ruc...

Au inspectat starea localităţilor

Au inspectat starea localităţilor

La sfârşitul bilunarului ecologic – comisia raiona...

Persoana pe care o omorâse îi apărea în vis

Persoana pe care o omorâse îi apărea în vis

S-a predat poliției după ce persoana pe care o omo...

Bucuria celor pasionați de sport

Bucuria celor pasionați de sport

Stadionul şcolii Dancu – bucuria celor pasionați d...

Când aţi vizitat ultima dată vreun muzeu?

Când aţi vizitat ultima dată vreun muzeu?

Ziua Internaţională a Muzeelor este sărbătorită la...

Sărbătoare la azilul din Sărata Galbenă

Sărbătoare la azilul din Sărata Galbenă

O sărbătoare de neuitat pentru bătrânii din azilul...

Au intrat pe un geam şi au fugit pe altul

Au intrat pe un geam şi au fugit pe altul

Trei adolescenţi – bănuiţi de furt ziua în amiaza ...

Pericolul din conservele preparate

Pericolul din conservele preparate

Botulismul – pericolul din conservele preparate ne...

Donaţie din partea primăriei or. Tamaszow Mazowieki

Donaţie din partea primăriei or. Tamaszow Maz…

Generatoare şi motoferăstrăie - ajutor pentru prim...

Concursul raional de atletism la Bobeica

Concursul raional de atletism la Bobeica

Cu rezultate frumoase la concursul raional de atle...

Ce valori promovează astăzi părinţii moderni?

Ce valori promovează astăzi părinţii moderni?

Ziua Internaţională a Familiei, marcată la 15 mai,...

Cu uşile deschise pentru toţi cititorii

Cu uşile deschise pentru toţi cititorii

… Biblioteca publică din Palatul Manuc Bei precum ...

Prev Next

Oamenii cedează în faţa modernismului

Oamenii cedează în faţa modernismului

Valentina Boiangiu din c. Paşcani, promotor al folclorului muzical: „Mă amărăşte faptul că astăzi oamenii cedează în faţa modernismului, diminuând autenticitatea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti…”

 

O fire modestă, omenoasă, conştiincioasă, dar nicidecum pasivă, ci dimpotrivă întotdeauna plină de entuziasm, energie şi creaţie, chiar şi azi, la cei aproape 74 de ani ai săi. Aşa o descriu pe Valentina Boiangiu mulţi consăteni, colegi de breaslă de-ai ei, dar şi discipolii, pe care i-a instruit de-a lungul anilor în cunoaşterea limbii franceze, activând aproape jumătate de secol în şcoala din satul său natal, Paşcani. Dacă de pedagogie s-a lăsat acum patru ani, (din cauza sănătăţii şubrede), de activitatea culturală, pe care o practica concomitent, nu se poate dezice nicidecum, creaţia fiindu-i unicul refugiu de la rutina zilnică. Săptămâna trecută, dna Boiangiu ne-a vizitat la redacţie cu un tumult de poezii, cântece populare, doine, balade, etc. – creaţii proprii, precum şi culegeri din folclorul nostru autentic, pe care le are adunate pe nişte foi îngălbenite de rugina timpului. Recitându-ne ceva din creaţia proprie, ne-a relatat şi câteva crâmpeie din viaţa sa, care spune ea a trăit-o „cu conştiinţa împăcată şi cu dragoste de oameni, lăsând, după părerea ei, o urmă pe acest pământ”…

„Îndată după absolvirea facultăţii am activat aproape doi ani în Şcoala Medie din satul Lăpuşna, apoi m-am transferat în satul meu natal, Paşcani, simţindu-mă trasă de rădăcină. Aici am avut marele noroc să activez într-un colectiv cu tradiţii, alături de foştii mei dascăli, profesori de o cultură şi inteligenţă colosală ” – îşi aduce aminte cu nostalgie dna Boiangiu. Are un stagiu de 47 de ani în calitate de profesoară de limbă franceză, în care a îndrumat zeci de discipoli, care au avut succese remarcabile la diverse olimpiade şcolare, dar şi promoţii întregi, cărora le-a fost „părinte spiritual” în anii de adolescenţă. Poate pentru  exigenta sa, competenţa unui adevărat profesor, dar şi sufletul mereu deschis pentru comunicare, este sunată permanent de foştii săi elevi din diferite colţuri ale lumii pentru a o întreba de sănătate şi a-şi aduce aminte de unele năzbâtii din şcoală. „Chiar dăunezi, de la Piter, m-a sunat fostul meu elev, Oleg Coşleţ, pe care nu l-am recunoscut deodată, la care el, mi-a spus: „vă sună cel mai „cuminţel” elev…”, (râde), da, era un băiat plin de şotii, dar bun la suflet… Mă bucur, că nu mă simt uitată… Mă sună foştii mei elevi de la Paris, Strasburg, Rusia, Italia, etc… cu ocazii şi fără, pentru a mă întreba de sănătate sau aşa pentru a-şi aduce aminte de anii de şcoală.” De fapt, şcoala şi copiii au fost totul pentru ea, dedicându-se acestora de-a lungul vieţii cu multă abnegaţie şi suflet, probabil, spune d-ei, aceasta, fiindu-i, adevărata vocaţie. Concomitent, a dus o activitate culturală, promovând tradiţiile şi obiceiurile populare.

  Deşi a început a-şi aşterne unele creaţii proprii pe hârtie încă din anii tinereţii, începând cu anul 2000, dna Boiangiu se implică mai activ în activitatea culturală a localităţii, astfel că în 2003, devine fondatoarea ansamblului „Vatra satului”. „Era un ansamblu în componenţa căruia intrau în preponderenţă oameni simpli: ţărani, femei de la sapă, ciobani, etc., şi doar câţiva intelectuali. Prin ei, după mine, este mai original, mai autentic să redai acele tradiţii şi obiceiuri populare care ne reprezintă ca neam”- ne povesteşte entuziasmată Valentina Boiangiu. Anume cu acest ansamblu, dna Boiangiu a renăscut în localitate acele obiceiuri: „rodina” – care se făcea la naşterea copilului, şezătoarea de Sf. Andrei, Pascalia, etc. Mai târziu, a atras în acest ansamblu şi locuitori ai satului Pereni, care după cum ne-a spus chiar d-ei, „cei de la Pereni sunt născuţi cu jocul şi cântecul în sânge”… „Din cauză că nu dispuneam de costume naţionale, din păcate, nu am putut să ne afirmăm cu acest ansamblu pe înaltele scene…” 

  Cu mult drag, îşi aduce aminte dna Boiangiu de primele sale creaţii. „Primul meu cântec compus a fost „Hopa-i ţica şi-un ţicoi”, (inspirat de la bunică-mea), cu care am evoluat la un festival pentru elevi. Apoi au urmat: „Ciobăneasca”, „Moş Tudorache”, (protagonistul căruia a fost chiar actualul director al Casei de Cultură, Nicolae Rotaru), cântec cu care am luat primul loc pe republică în anul 2013 la Festivalul republican al profesorilor. Am două piese cu care mă mândresc şi sunt adeseori preluate în cadrul diverselor evenimente ale satului: „Imnul Paşcanilor” şi doina „Caldă-i vatra neamului”. Un fel de crez al meu este Bocetul deportaţilor „Lacrimă pe sânge”: „Răstignită-i crucea pe un vârf de deal,/Dar jos lângă cruce, măiculiţa plânge,/ Plânge maica, plânge…/ Lacrimă de sânge…” În total astăzi, are aproape 40 de cântece, care sunt interpretate în cadrul diverselor măsuri, inclusiv de ansamblul „Pe un picior de plai” din c. Paşcani, printre acestea mai fiind: pastoralele „Măicuţa părăsită”, „Durdă, durdă..”, „Oicică, căpricică”, „Ciobănească”, în stil arhaic, „Cântec de pahar”, etc.

  La scrierea creaţiilor sale, dna Boiangiu ne spune că s-a consultat chiar cu distinsul compozitor şi folclorist, Andrei Tamazlâcaru, membru al Uniunii muzicienilor din Moldova, care pe timpuri, era un oaspete frecvent în localităţile rurale.

  Contactat telefonic, dl Tamazlâcaru ne-a declarat următoarele: „Da, îmi aduc aminte, am descoperit-o pe dna Valentina Boiangiu din s. Paşcani în una din expediţiile mele folclorice pe teren, piesele sale fiind interpretate cu mult suflet la diverse concursuri şi festivaluri de ansamblul de elevi „Pe un picior de plai”, (condus de dna Ecaterina Ursu, tot o doamnă cu inimă). Atunci chiar am încurajat-o pe dna Boiangiu să continue în acelaşi stil. Mă bucur că avem prin satele noastre aşa purtători de folclor, care promovează melodiile folclorice, cântecele religioase, aproape uitate, ce se renasc prin organizarea şezătorilor, festivalurilor, etc. Îmi creşte inima când aud asemenea piese, doar nu în zadar se spune, că folclorul muzical din satele noastre sonorizează istoria” – a declarat pentru CURIER Andrei Tamazlâcaru, numit apostolul cântecului din străbuni.

  Doar cuvinte de înaltă apreciere a avut să ne spună şi Victoria Furtună, asistent social din cadrul primăriei Paşcani, care a fost una din discipolele dnei Boiangiu. „Dna Valentina mi-a fost profesoară de limbă franceză şi dirigintă. Este, în primul rând, o fire plină de omenie, inteligenţă şi bunătate sufletească. A fost o profesoară foarte exigentă faţă de elevi, dar, în primul rând, faţă de sine, fiind o profesionistă în predarea materiei limbii franceze, fapt care se dovedeşte prin multiplele locuri premiante ale elevilor la concursurile şcolare. Pentru comunitatea din Paşcani, şi nu numai, dna Boiangiu a lăsat o amprentă frumoasă atât pe tărâmul pedagogic cât şi cultural” – a declarat cu mândrie, fosta elevă.  

  Mai bine de 10 ani, dna Valentina Boiangiu a fost un activ promotor al valorilor culturale, organizând la nivel de comunitate diferite măsuri cultural-artistice de sărbători, scoţând în evidenţă tradiţiile strămoşeşti: inclusiv la Hramul satului, Pascalia, Festivalul Vinului, Sf. Andrei, etc.   

  Şezătorile sale cu un scenariu inedit, organizate într-un stil aparte autentic neamului nostru, erau nişte spectacole de excepţie, apreciate şi de reprezentanţii Direcţiei raionale Cultură şi Turism.  

    „Este o plăcere a creiona chipul unei Doamne care emană o aură deosebită, afirmându-se drept o personalitate marcantă în domeniul culturii, ne-a opinat Ana Dumitraş, specialist principal al Direcţiei raionale Cultură şi Turism. Dna Valentina Boiangiu a adunat cu mare grijă toate mărgăritarele împrăștiate prin satele noastre, le-a șlefuit cu multă migală, le-a dat culoare și strălucire. Pe parcursul anilor, a valorificat tradițiile și obiceiurile, ritualurile și credința, cântecul folcloric și portul național, elogiind virtutea spirituală și morală a poporului din sânul căruia a ieșit. Montate în scenă, aceste tradiții poartă amprenta timpului de altă dată, dar și noblețea unui suflet fin, precum este al Domniei sale. Satul Pașcani – vatra doinelor străbune, covata unde se plămădesc cele mai frumoase spectacole populare, a devenit o adevărată universitate a Frumosului, de unde te poți delecta de farmecul cântecului folcloric, dragostea de joc, de obiceiuri, poți deprinde doinitul dulce al duioaselor doine, balade, hore, etc. compuse de Valentina Boiangiu, care, pe bună dreptate, este un etnograf de mare valoare ce constituie zestrea noastră națională” – şi-a încheiat caracteristica eroinei noastre, dna Dumitraş. 

  

  Astăzi, după cum spune dna Boiangiu, se regăseşte în recitalurile marelui poet Grigore Vieru, cu care adeseori stă la sfat. „Îmi place să stau de vorbă cu Domnia sa, în care îmi pare că, el taciturn mă învaţă şi îmi inspiră noi idei de vreo poezie sau cântec…” 

   Nu regretă apusul său modest de viaţă, în care nu a adunat averi, ci doar creaţii proprii, o casă bătrânească şi o grădină cu flori… „Mă amărăşte faptul că astăzi oamenii cedează în faţa modernismului, diminuând autenticitatea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti, care educau generaţiile în stilul de a păstra acea puritate, sinceritate sufletească şi dragoste de oameni…”- ne-a spus-o în finalul discuţiei, purtătoarea de folclor, Valentina Boiangiu din c. Paşcani.

 

Tatiana TODOSEICIUC 

 

           

 

back to top

Alte știri

Dilemă

Pericolul din conservele preparate

Pericolul din conservele preparate

18-05-2017 | Hits:77

Botulismul – pericolul din conservele preparate necorespunzător

Social

Sărbătoare la azilul din Sărata Galbenă

Sărbătoare la azilul din Sărata Galbenă

18-05-2017 | Hits:23

O sărbătoare de neuitat pentru bătrânii din azilul de la Sărata Galbenă

Comunitate

Când aţi vizitat ultima dată vreun muzeu?

Când aţi vizitat ultima dată vreun muzeu?

18-05-2017 | Hits:15

Ziua Internaţională a Muzeelor este sărbătorită la nivel mondial pe 18 mai încep...

Sport

Bucuria celor pasionați de sport

Bucuria celor pasionați de sport

18-05-2017 | Hits:14

Stadionul şcolii Dancu – bucuria celor pasionați de sport

Social

Au inspectat starea localităţilor

Au inspectat starea localităţilor

18-05-2017 | Hits:28

La sfârşitul bilunarului ecologic – comisia raională s-a deplasat în teritoriu p...

În focus

Preţul la valiză... cât un bilet de avion!

Preţul la valiză... cât un bilet de avion!

18-05-2017 | Hits:75

Cât costă genţile de dame, genţile de voiaj şi rucsacurile pentru călătorii?