Menu
Judokanul  Dorin Goţonoagă a cucerit medalia de aur la Campionatul European de tineret la judo

Judokanul Dorin Goţonoagă a cucerit medalia …

Judokanul  Dorin Goţonoagă a cucerit medalia de au...

Într-un final de toamnă, picii de la Stolniceni îi cântă ode acestui anotimp

Într-un final de toamnă, picii de la Stolnice…

Într-un final de toamnă, picii de la Stolniceni îi...

Două adolescente din Bozieni  s-au ales cu medalii la Campionatul internațional de Taekwondo

Două adolescente din Bozieni s-au ales cu me…

Două adolescente din Bozieni  s-au ales cu medalii...

Piața „Viless” din Hâncești a marcat jubileul de 20 ani de activitate

Piața „Viless” din Hâncești a marcat jubileul…

Piața „Viless” din Hâncești a marcat jubileul de 2...

Ansamblul de dansuri populare „Lăpușnița” – la Festivalul internațional de folclor românesc

Ansamblul de dansuri populare „Lăpușnița” – l…

Ansamblul de dansuri populare „Lăpușnița” – la Fes...

Băuturile fierbinți la sfârșit de toamnă... la prețuri care mai de care

Băuturile fierbinți la sfârșit de toamnă... l…

Băuturile fierbinți la sfârșit de toamnă... la pre...

Ce tradiţii frumoase aveţi stabilite în familia dvs.?

Ce tradiţii frumoase aveţi stabilite în famil…

Familia este mediul în care venim pe lume, ne dezv...

O fundaţie întreţine mai multe familii vulnerabile din satele Bozieni şi Dubovca

O fundaţie întreţine mai multe familii vulner…

 Se zice că și binele, și răul sunt în puterea noa...

Distrugem mai mult decât plantăm…

Distrugem mai mult decât plantăm…

Pentru că începutul lunii noiembrie, de obicei rec...

La Cărpineni se promovează un mod sănătos de viaţă!

La Cărpineni se promovează un mod sănătos de …

Mai nou, locuitorii din c. Cărpineni, pot face spo...

Drumuri mai vechi, mai noi...,   cu reparaţii de trei ani „în toi”?!

Drumuri mai vechi, mai noi..., cu reparaţii…

Drumuri mai vechi, mai noi...,  cu reparaţii de t...

În raion s-au plantat 756 de puieţi de arbori şi arbuşti

În raion s-au plantat 756 de puieţi de arbori…

De Ziua Naţională de înverzire a plaiului În raio...

Ce impact credeţi că ar  avea asupra Republicii Moldova stoparea finanţării din partea UE?

Ce impact credeţi că ar avea asupra Republic…

Recent, ambasadorul UE la Chişinău Peter Michalko ...

Sezonul rece ne vântură buzunare

Sezonul rece ne vântură buzunare

Cât costă să te îmbraci pentru sezonul toamnă – ia...

Un nou program de dezvoltare a afacerilor iniţiate de femei

Un nou program de dezvoltare a afacerilor ini…

Un nou program de dezvoltare a afacerilor iniţiate...

Judokanul hânceştean Dorin Goţonoagă – în competiţii internaţionale...

Judokanul hânceştean Dorin Goţonoagă – în com…

Judokanul hânceştean Dorin Goţonoagă – în competiţ...

Judokanul Ion Nacu - locul 7 la Campionatul Mondial de Judo 

Judokanul Ion Nacu - locul 7 la Campionatul M…

 În perioada 18-21 octombrie în Zagreb, Croația, s...

AOFM Hânceşti rămâne, totuşi, o oportunitate de a-ţi găsi un loc de muncă sau a te reprofila!

AOFM Hânceşti rămâne, totuşi, o oportunitate …

AOFM Hânceşti rămâne, totuşi, o oportunitate de a-...

Hramul comunei Sărata Galbenă

Hramul comunei Sărata Galbenă

Inaugurarea unui drum, premieri şi focuri de artif...

Consiliul local de tineret din Hânceşti a organizat sărbătoarea “Hânlloween”

Consiliul local de tineret din Hânceşti a org…

Consiliul local de tineret din Hânceşti a organiza...

Prev Next

Oamenii cedează în faţa modernismului

Oamenii cedează în faţa modernismului

Valentina Boiangiu din c. Paşcani, promotor al folclorului muzical: „Mă amărăşte faptul că astăzi oamenii cedează în faţa modernismului, diminuând autenticitatea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti…”

 

O fire modestă, omenoasă, conştiincioasă, dar nicidecum pasivă, ci dimpotrivă întotdeauna plină de entuziasm, energie şi creaţie, chiar şi azi, la cei aproape 74 de ani ai săi. Aşa o descriu pe Valentina Boiangiu mulţi consăteni, colegi de breaslă de-ai ei, dar şi discipolii, pe care i-a instruit de-a lungul anilor în cunoaşterea limbii franceze, activând aproape jumătate de secol în şcoala din satul său natal, Paşcani. Dacă de pedagogie s-a lăsat acum patru ani, (din cauza sănătăţii şubrede), de activitatea culturală, pe care o practica concomitent, nu se poate dezice nicidecum, creaţia fiindu-i unicul refugiu de la rutina zilnică. Săptămâna trecută, dna Boiangiu ne-a vizitat la redacţie cu un tumult de poezii, cântece populare, doine, balade, etc. – creaţii proprii, precum şi culegeri din folclorul nostru autentic, pe care le are adunate pe nişte foi îngălbenite de rugina timpului. Recitându-ne ceva din creaţia proprie, ne-a relatat şi câteva crâmpeie din viaţa sa, care spune ea a trăit-o „cu conştiinţa împăcată şi cu dragoste de oameni, lăsând, după părerea ei, o urmă pe acest pământ”…

„Îndată după absolvirea facultăţii am activat aproape doi ani în Şcoala Medie din satul Lăpuşna, apoi m-am transferat în satul meu natal, Paşcani, simţindu-mă trasă de rădăcină. Aici am avut marele noroc să activez într-un colectiv cu tradiţii, alături de foştii mei dascăli, profesori de o cultură şi inteligenţă colosală ” – îşi aduce aminte cu nostalgie dna Boiangiu. Are un stagiu de 47 de ani în calitate de profesoară de limbă franceză, în care a îndrumat zeci de discipoli, care au avut succese remarcabile la diverse olimpiade şcolare, dar şi promoţii întregi, cărora le-a fost „părinte spiritual” în anii de adolescenţă. Poate pentru  exigenta sa, competenţa unui adevărat profesor, dar şi sufletul mereu deschis pentru comunicare, este sunată permanent de foştii săi elevi din diferite colţuri ale lumii pentru a o întreba de sănătate şi a-şi aduce aminte de unele năzbâtii din şcoală. „Chiar dăunezi, de la Piter, m-a sunat fostul meu elev, Oleg Coşleţ, pe care nu l-am recunoscut deodată, la care el, mi-a spus: „vă sună cel mai „cuminţel” elev…”, (râde), da, era un băiat plin de şotii, dar bun la suflet… Mă bucur, că nu mă simt uitată… Mă sună foştii mei elevi de la Paris, Strasburg, Rusia, Italia, etc… cu ocazii şi fără, pentru a mă întreba de sănătate sau aşa pentru a-şi aduce aminte de anii de şcoală.” De fapt, şcoala şi copiii au fost totul pentru ea, dedicându-se acestora de-a lungul vieţii cu multă abnegaţie şi suflet, probabil, spune d-ei, aceasta, fiindu-i, adevărata vocaţie. Concomitent, a dus o activitate culturală, promovând tradiţiile şi obiceiurile populare.

  Deşi a început a-şi aşterne unele creaţii proprii pe hârtie încă din anii tinereţii, începând cu anul 2000, dna Boiangiu se implică mai activ în activitatea culturală a localităţii, astfel că în 2003, devine fondatoarea ansamblului „Vatra satului”. „Era un ansamblu în componenţa căruia intrau în preponderenţă oameni simpli: ţărani, femei de la sapă, ciobani, etc., şi doar câţiva intelectuali. Prin ei, după mine, este mai original, mai autentic să redai acele tradiţii şi obiceiuri populare care ne reprezintă ca neam”- ne povesteşte entuziasmată Valentina Boiangiu. Anume cu acest ansamblu, dna Boiangiu a renăscut în localitate acele obiceiuri: „rodina” – care se făcea la naşterea copilului, şezătoarea de Sf. Andrei, Pascalia, etc. Mai târziu, a atras în acest ansamblu şi locuitori ai satului Pereni, care după cum ne-a spus chiar d-ei, „cei de la Pereni sunt născuţi cu jocul şi cântecul în sânge”… „Din cauză că nu dispuneam de costume naţionale, din păcate, nu am putut să ne afirmăm cu acest ansamblu pe înaltele scene…” 

  Cu mult drag, îşi aduce aminte dna Boiangiu de primele sale creaţii. „Primul meu cântec compus a fost „Hopa-i ţica şi-un ţicoi”, (inspirat de la bunică-mea), cu care am evoluat la un festival pentru elevi. Apoi au urmat: „Ciobăneasca”, „Moş Tudorache”, (protagonistul căruia a fost chiar actualul director al Casei de Cultură, Nicolae Rotaru), cântec cu care am luat primul loc pe republică în anul 2013 la Festivalul republican al profesorilor. Am două piese cu care mă mândresc şi sunt adeseori preluate în cadrul diverselor evenimente ale satului: „Imnul Paşcanilor” şi doina „Caldă-i vatra neamului”. Un fel de crez al meu este Bocetul deportaţilor „Lacrimă pe sânge”: „Răstignită-i crucea pe un vârf de deal,/Dar jos lângă cruce, măiculiţa plânge,/ Plânge maica, plânge…/ Lacrimă de sânge…” În total astăzi, are aproape 40 de cântece, care sunt interpretate în cadrul diverselor măsuri, inclusiv de ansamblul „Pe un picior de plai” din c. Paşcani, printre acestea mai fiind: pastoralele „Măicuţa părăsită”, „Durdă, durdă..”, „Oicică, căpricică”, „Ciobănească”, în stil arhaic, „Cântec de pahar”, etc.

  La scrierea creaţiilor sale, dna Boiangiu ne spune că s-a consultat chiar cu distinsul compozitor şi folclorist, Andrei Tamazlâcaru, membru al Uniunii muzicienilor din Moldova, care pe timpuri, era un oaspete frecvent în localităţile rurale.

  Contactat telefonic, dl Tamazlâcaru ne-a declarat următoarele: „Da, îmi aduc aminte, am descoperit-o pe dna Valentina Boiangiu din s. Paşcani în una din expediţiile mele folclorice pe teren, piesele sale fiind interpretate cu mult suflet la diverse concursuri şi festivaluri de ansamblul de elevi „Pe un picior de plai”, (condus de dna Ecaterina Ursu, tot o doamnă cu inimă). Atunci chiar am încurajat-o pe dna Boiangiu să continue în acelaşi stil. Mă bucur că avem prin satele noastre aşa purtători de folclor, care promovează melodiile folclorice, cântecele religioase, aproape uitate, ce se renasc prin organizarea şezătorilor, festivalurilor, etc. Îmi creşte inima când aud asemenea piese, doar nu în zadar se spune, că folclorul muzical din satele noastre sonorizează istoria” – a declarat pentru CURIER Andrei Tamazlâcaru, numit apostolul cântecului din străbuni.

  Doar cuvinte de înaltă apreciere a avut să ne spună şi Victoria Furtună, asistent social din cadrul primăriei Paşcani, care a fost una din discipolele dnei Boiangiu. „Dna Valentina mi-a fost profesoară de limbă franceză şi dirigintă. Este, în primul rând, o fire plină de omenie, inteligenţă şi bunătate sufletească. A fost o profesoară foarte exigentă faţă de elevi, dar, în primul rând, faţă de sine, fiind o profesionistă în predarea materiei limbii franceze, fapt care se dovedeşte prin multiplele locuri premiante ale elevilor la concursurile şcolare. Pentru comunitatea din Paşcani, şi nu numai, dna Boiangiu a lăsat o amprentă frumoasă atât pe tărâmul pedagogic cât şi cultural” – a declarat cu mândrie, fosta elevă.  

  Mai bine de 10 ani, dna Valentina Boiangiu a fost un activ promotor al valorilor culturale, organizând la nivel de comunitate diferite măsuri cultural-artistice de sărbători, scoţând în evidenţă tradiţiile strămoşeşti: inclusiv la Hramul satului, Pascalia, Festivalul Vinului, Sf. Andrei, etc.   

  Şezătorile sale cu un scenariu inedit, organizate într-un stil aparte autentic neamului nostru, erau nişte spectacole de excepţie, apreciate şi de reprezentanţii Direcţiei raionale Cultură şi Turism.  

    „Este o plăcere a creiona chipul unei Doamne care emană o aură deosebită, afirmându-se drept o personalitate marcantă în domeniul culturii, ne-a opinat Ana Dumitraş, specialist principal al Direcţiei raionale Cultură şi Turism. Dna Valentina Boiangiu a adunat cu mare grijă toate mărgăritarele împrăștiate prin satele noastre, le-a șlefuit cu multă migală, le-a dat culoare și strălucire. Pe parcursul anilor, a valorificat tradițiile și obiceiurile, ritualurile și credința, cântecul folcloric și portul național, elogiind virtutea spirituală și morală a poporului din sânul căruia a ieșit. Montate în scenă, aceste tradiții poartă amprenta timpului de altă dată, dar și noblețea unui suflet fin, precum este al Domniei sale. Satul Pașcani – vatra doinelor străbune, covata unde se plămădesc cele mai frumoase spectacole populare, a devenit o adevărată universitate a Frumosului, de unde te poți delecta de farmecul cântecului folcloric, dragostea de joc, de obiceiuri, poți deprinde doinitul dulce al duioaselor doine, balade, hore, etc. compuse de Valentina Boiangiu, care, pe bună dreptate, este un etnograf de mare valoare ce constituie zestrea noastră națională” – şi-a încheiat caracteristica eroinei noastre, dna Dumitraş. 

  

  Astăzi, după cum spune dna Boiangiu, se regăseşte în recitalurile marelui poet Grigore Vieru, cu care adeseori stă la sfat. „Îmi place să stau de vorbă cu Domnia sa, în care îmi pare că, el taciturn mă învaţă şi îmi inspiră noi idei de vreo poezie sau cântec…” 

   Nu regretă apusul său modest de viaţă, în care nu a adunat averi, ci doar creaţii proprii, o casă bătrânească şi o grădină cu flori… „Mă amărăşte faptul că astăzi oamenii cedează în faţa modernismului, diminuând autenticitatea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti, care educau generaţiile în stilul de a păstra acea puritate, sinceritate sufletească şi dragoste de oameni…”- ne-a spus-o în finalul discuţiei, purtătoarea de folclor, Valentina Boiangiu din c. Paşcani.

 

Tatiana TODOSEICIUC 

 

           

 

back to top

Alte știri

Cultură

Ana Munteanu a trecut de duelurile   de la „Vocea României”

Ana Munteanu a trecut de duelurile  de la „Vocea României”

03-11-2017 | Hits:122

Tânăra interpretă din or. Hânceşti, Ana Munteanu, s-a duelat vineri seara cu un ...

Comunitate

Fenomenul violenţei – abordat multidisciplinar

Fenomenul violenţei – abordat multidisciplinar

03-11-2017 | Hits:119

La începutul săptămânii curente, în or. Hânceşti, s-a desfăşurat Forumul regiona...

Tineret

Consiliul local de tineret din Hânceşti a organizat sărbătoarea “Hânlloween”

Consiliul local de tineret din Hânceşti a organizat sărbătoarea “…

03-11-2017 | Hits:217

Consiliul local de tineret din Hânceşti a organizat sărbătoarea “Hânlloween” / S...

Interviu

AOFM Hânceşti rămâne, totuşi, o oportunitate de a-ţi găsi un loc de muncă sau a te reprofila!

AOFM Hânceşti rămâne, totuşi, o oportunitate de a-ţi găsi un loc …

03-11-2017 | Hits:233

AOFM Hânceşti rămâne, totuşi, o oportunitate de a-ţi găsi un loc de muncă sau a ...

Politic

Ce impact credeţi că ar  avea asupra Republicii Moldova stoparea finanţării din partea UE?

Ce impact credeţi că ar avea asupra Republicii Moldova stoparea …

03-11-2017 | Hits:97

Recent, ambasadorul UE la Chişinău Peter Michalko a făcut public anunţul referit...

Actual

În raion s-au plantat 756 de puieţi de arbori şi arbuşti

În raion s-au plantat 756 de puieţi de arbori şi arbuşti

03-11-2017 | Hits:960

De Ziua Naţională de înverzire a plaiului În raion s-au plantat 756 de puieţi d...