Menu
Sfatul Specialiştilor

Sfatul Specialiştilor

-Cum îţi poate schimba sportul stilul de viaţă, ce...

Sfatul Specialiștilor

Sfatul Specialiștilor

Hepatita Virală A – Boala „Mâinilor Murdare” Hepa...

La o cafea cu Adrian Oprea, directorul BC Moldindconbank, filiala Hânceşti

La o cafea cu Adrian Oprea, directorul BC Mol…

„Moldindconbank are cea mai largă gamă şi cele mai...

100 de locuri noi în Grădiniţa "Andrieş", din mun.Hînceti

100 de locuri noi în Grădiniţa "Andrieş…

La începutul săptămânii curente, primarul mun. Hân...

Omagiu pentru focul Olimpic din 1980 la Hînceşti

Omagiu pentru focul Olimpic din 1980 la Hînce…

„Mişca” va avea o imagine nouă!  

Interviu cu Rita Dănilă

Interviu cu Rita Dănilă

Interviu cu Rita Dănilă, directorul Gimnaziului Co...

Inaugurarea plăcii comemorative – eternizate prin intonarea romanțelor

Inaugurarea plăcii comemorative – eternizate …

Cu ocazia marcării celor 168 de ani de la nașterea...

Cu gândul la electorale…

Cu gândul la electorale…

 Am păşit într-un nou an, pentru majoritatea dintr...

Elevii de la Boghiceni – antrenaţi   într-o activitate de caritate

Elevii de la Boghiceni – antrenaţi  într-o a…

 Membrii Consiliului Elevilor (CE) din cadrul Gimn...

Interviu cu Valentina Geamănă

Interviu cu Valentina Geamănă

La o cafea cu Valentina Geamănă, preşedintele AO „...

De ce oamenii petrec atât de mult timp   pe rețelele de socializare?

De ce oamenii petrec atât de mult timp pe r…

În această viaţă ai cel puţin 100 de prieteni: ei ...

Încă un primar a depus mandatul!

Încă un primar a depus mandatul!

 Candidatul PDM Gheorghe Filipschi, care deţinea a...

Vaccinul anti-HPV – inclus în Programul naţional de imunizări

Vaccinul anti-HPV – inclus în Programul naţio…

Vaccinul anti-HPV – inclus în Programul naţional d...

Cupa Şcolii municipale de Sporturi   la volei

Cupa Şcolii municipale de Sporturi  la volei

Sâmbătă, 2 decembrie, în sala de sport a Şcolii Pr...

Ziua persoanelor cu dizabilităţi –   marcată în cerc restrâns

Ziua persoanelor cu dizabilităţi –  marcată …

Luni, administraţia raionului a invitat preşedinţi...

Profesorii de istorie, geografie şi educaţie civică – la un nou seminar raional 

Profesorii de istorie, geografie şi educaţie …

 „Formarea competenţelor specifice/transfersale pr...

„Ghioceii” au obţinut marele trofeu la festivalul „Grand Competition” din Iaşi

„Ghioceii” au obţinut marele trofeu la festiv…

 La data de 2 decembrie curent, trupa de teatru dr...

Iubirea NU doare

Iubirea NU doare

Iubirea NU doare: Teatrul MADE – cu un spectacol i...

50 de ani de căsătorie a familiei Caşu

50 de ani de căsătorie a familiei Caşu

Acasă la… familia Constantin şi Maria Caşu din or....

Prev Next

Interviu cu Aurel Penu

Interviu cu Aurel Penu

La o cafea cu Aurel Penu, fondatorul serviciului de diagnostic medical din r. Hânceşti, doctor habilitat în ştiinţe medicale

„Serviciul pe care am onoarea să-l conduc 51 de ani a produs o adevărată revoluţie ştiinţifică în procesul de diagnosticare în practica clinică a raionului Hânceşti, precum şi a întregii republici”

-Dle Aurel Penu, întreaga comunitate medicală din ţară şi de peste hotare recunoaşte meritele Dvs. în domeniul medicinii. De ce aţi ales această profesie şi care sunt satisfacţiile primite în urma practicării meseriei de medic?

  -Dacă m-aş apuca să scriu despre toate câte le-am trăit până acum, nu mi-ar ajunge  o viaţă întreagă. Am avut o copilărie foarte grea. Am trecut prin război, foamete, tifosul exantematic, dizenterie, malarie şi multe-multe altele. Eram un copil năstruşnic. De comportamentul meu foarte activ au suferit mult biata mea mămică şi învăţătorii mei, care, când am absolvit şcoala, s-au bucurat că în sfârşit au scăpat de mine, dar care mai târziu vor spune că fără mine şcoala a rămas pustie.

De rând cu aceasta, îmi plăcea gospodăria, încercam să repar tot ce nu se mai putea repara, să inventez, să pictez, să citesc cărţi, să scriu piese, poezii şi să le declam la olimpiadele raionale şi republicane, unde mă plasam pe primele locuri. Mai mult decât atât, am fost invitat să deschid cu poezia mea „Oi lupta şi eu, să ştii” festivitatea de inaugurare a Teatrului „Puşkin” (azi Teatrul Naţional „M. Eminescu”). Mai târziu, în poezia „Întâlnire cu şcoala“, eu voi scrie: „În viaţă mult am îndurat,/ Mi-a fost mult greu, apoi şi bine,/ Tu ca o stea mi-ai luminat/ Cărarea ce m-a scos în lume”. Mi-a fost greu să-mi aleg profesia, fiindcă existau trei posibilităţi de a-mi continua studiile: la Institutul Pedagogic (recomandarea poetului Emilian Bucov), la Şcoala de pictură – să-l urmez pe tăticul (aveam recomandări de la expoziţii naţionale) şi la medicină - varianta de rezervă. Dar anume pe aceasta am ales-o, iar rolul decisiv l-a jucat amintirea despre ultima mea întâlnire cu tăticul (1944), care era în treacăt spre front. Luându-mă în braţe (aveam 6 anişori), el mi-a spus: „Aurel, să ştii, dacă mă întorc de pe front, te fac pictor, dacă nu mă întorc, tu trebuie să devii medic, ca s-o tratezi pe mămica (suferea de hipertensiune arterială) căci ea, bolnavă, rămâne cu voi trei”.

Întâlnirea aceasta cu tăticul meu s-a dovedit a fi ultima. El nu s-a mai întors. Eu am îndeplinit dorinţa lui, am devenit medic, i-am lungit viaţa mamei până la 73 de ani şi am rămas la locul de baştină pentru totdeauna, unde am devenit cine am devenit. Şi nu regret că am optat pentru medicină. Dimpotrivă, astăzi nici nu-mi imaginez că aş fi putut alege altă cale.

  Pe parcursul anilor, m-am străduit să fac tot posibilul ca profesia mea de medic diagnostician să aibă un ritm de poezie, să poată fi cântată şi pictată în culori.

-Sunteţi nu doar medic, dar şi inventator, scriitor şi savant. Care dintre aceste frumoase îndeletniciri vă place cel mai mult şi de ce?

 -Ca să nu vă iau mult timp, voi răspunde în felul următor:  sunt nespus de fericit că am reuşit, pentru prima dată în practica asistenţei medicale rurale din Republica Moldova şi din fosta URSS, să creez cel mai modern serviciu de diagnostic, că anume realizările mele organizatorice, metodologice şi ştiinţifice au servit drept model pentru dezvoltarea acestui serviciu în republică şi în fosta URSS.

Poate unii vor interpreta aceste afirmaţii drept semn de orgoliu. Mă rog, e dreptul lor s-o facă. Totuşi, nu se poate contesta că anume eu am fost  primul medic din Moldova care a consultat cu eficienţă zeci de mii de pacienţi din toate fostele  republici ale URSS, promovând imaginea oraşului Hânceşti, a Spitalului raional şi a Republicii Moldova pe tărâm internaţional. Pentru mulţi bolnavi era un vis să ajungă la noi la investigaţie şi consultaţie, iar pentru unii – ultima speranţă. Despre acest Centru diagnostic circulau legende. Am fost vizitaţi de mii de delegaţii din republicile unionale şi de peste hotare. Munca noastră a fost oglindită în ziare şi reviste, la radio şi posturile de televiziune, s-au turnat filme (în limba rusă): „Legenda despre medicul Penu din Moldova” şi „Acest incomod Penu”, care au fost demonstrate prin toate satele, oraşele şi unităţile militare ale fostei URSS. Mă mândresc cu aceste succese. Desigur, ar trebui să se mândrească şi întreaga republică, dacă invidia şi rânza moldoveanului nu ar fi mai avane decât mândria ţării...

  Serviciul pe care am onoarea să-l conduc 51 de ani a produs, pe parcursul anilor, o adevărată revoluţie ştiinţifică în procesul de diagnosticare în practica clinică a raionului Hânceşti, precum şi a întregii republici, a readus sănătatea la zeci de mii de pacienţi.

Întreaga mea activitate de medic diagnostician a trecut printr-un zbucium de căutări spre a impune ştiinţa şi progresul tehnic să servească medicina practică, iar prin realizările acesteia să se îmbogăţească ştiinţa însăşi. Toate rezultatele pe care le-am obţinut se datorează muncii creatoare, dar şi istovitoare, căreia i-am sacrificat sănătatea şi cei mai frumoşi ani din viaţă. Nu regret: am cu ce  mă mândri şi las o urmă adâncă pe acest pământ. Am făcut lucruri unicate, care nu vor fi repetate niciodată. În 1990, am editat primul manual-atlas „Практическая эхография” în mod real şi răspândită în ţările lagărului socialist şi care mai târziu s-a dovedit că este şi prima în practica mondială, fiind descărcată din internet de 2 milioane 708000 mii de doritori, iar lucrarea fundamentalâ „Трактат по клинической эхографии, 620 p”,  printre sutele de asemenea cărţi, este cea mai populară. Din site-urile găsite, sunt 28 mii de descărcări de către specialişti în domeniu. În afară de asta, au fost susţinute 2 teze de doctor şi una de doctor habilitat în ştiinţe medicale (caz unic şi cred de nerepetat în istoria Moldovei). Acestea sunt numai nişte schiţe din tot volumul de lucru făcut de mine în aceşti 51 de ani. Şi toate acestea s-au realizat în oraşul Hânceşti... 

Sunt mândru că lucrul meu a fost apreciat de cei mai vestiţi savanţi naţionali şi internaţionali. Vă redau doar câteva aprecieri...

„...Purtători de o informaţie bogată ştiinţifică sau vitală sunt mulţi, dar pentru a o materializa în formă de o carte bună, este nevoie de talent. Sunt sincer bucuros că viziunea mea despre capacităţile dvs. s-au realizat pe deplin. Această carte va mai  înmulţi rândurile „binevoitorilor”, dar dvs. deja sunteţi obişnuit cu şicanele lor. 

Calea dvs. în medicină şi ştiinţă este un fenomen pe meleagul nostru moldovenesc. Primul basarabean, în 1992, aţi devenit doctor în medicină al României, în 1995 – doctor habilitat în medicină al Moldovei. Aţi mai creat un precedent în istoria ştiinţei Moldovei, devenind timp de 6 ani expert al comisiei medicale în Comisia Supremă de Atestare a Moldovei, conducător ştiinţific, recenzent de cărţi, referent oficial al multor disertaţii, membru al consiliilor ştiinţifice specializate „Medicina internă” al Universităţii de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţanu” – şi toate acestea au fost făcute în timp ce vă aflaţi la slujbă în asistenţa medicală rurală a raionului Hânceşti. Consider că în istoria Moldovei sunteţi un caz unic.” (academician Boris Melnic).

„...Universitatea de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţanu” a omagiat 60 de ani. Pe parcurs, am avut şi avem profesori universitari de talie înaltă. Luând cunoştinţă  de volumul tău „Tratat în ecografia clinică”, iar apoi citind cartea „Profesia - jizni” şi „Cartea vieţii mele”, am încercat să fac o comparaţie dintre ei şi tine şi m-am convins că un al doilea Penu cu diverse capacităţi şi toate ajunse la un înalt profesionalism n-a existat şi nu există. Sunt ferm  convins că  în istoria acestei Universităţi vei rămânea de nerepetat.

  Să nu crezi că exagerez sau îţi aduc laude nemeritate, am înţeles că nu prea ai nevoie de ele, dar vreau să-ţi fac o plăcere. Mă mândresc cu tine fiindu-mi coleg de facultate şi mult mă mir cum egoismul şi invidia moldoveanului, care te-au urmărit nemilos pe parcursul activităţii, nu te-au făcut să îngenunchezi. Ai fost şi rămâi supus numai raţionalismului. (Ştefan Plugaru, doctor în medicină, profesor universitar, coleg de facultate)

„...Вы интересная личность, потому что вы творите чудеса. Ваша необыкновенная натура поразительна, потому что вы можете сделать то, о чем остальные могут только мечтать! Вами должна гордится не только Молдова, но весь научный мир. (Проф. Демидов В.Н., Москва)

-În cadrul Zilei oraşului Hânceşti, marcată în primul week-end din luna mai, primăria Hânceşti, în semn de apreciere, v-a oferit medalia „Om emerit al municipiului Hânceşti”. Ce semnificaţie are această distincţie pentru Dvs.?  

-În pofida faptului că am fost şi am rămas un om „incomod” 

pentru poziţia mea în luptă cu adevărul, muzeul meu este plin de diferite distincţii. Distincţiile, legate de localitatea Hânceşti, unde muncesc deja  61 de ani, le consider cele mai preţioase, fiindcă nu este nimic mai presus decât atunci când te preţuiesc ai tăi. Printre merite, aş enumera câteva: Raţionalizator Emerit al Republicii Moldova, 1974 (primul medic în Republica Moldova, primul medic Om emerit al Republicii Moldova); în lista personalităţilor remarcante ale oraşului Hânceşti; în lista personalităţilor remarcante ale Republicii Moldova (itinerar documentar publicistic ilustrat Vol.N  7, pagina 167); Cetăţean de Onoare al oraşului Hânceşti (2002); Om al Anului (2004); Om emerit al Municipiului Hânceşti, 2017.

-De asemenea, familia Dvs. a fost menţionată la categoria „Casă de piatră” printre cele mai longevive şi frumoase familii din oraş. Sunteţi o dinastie de medici. Care sunt secretele unei familii puternice şi unite şi care sunt principiile pe baza cărora v-aţi ghidat în viaţa familială?

-Am o familie sănătoasă cu particularităţi genetice calitative. Fiica Carolina este specialist ilustru, doctor în ştiinţe medicale, nepoţica Diana prelungeşte tradiţia familiei Penu. Fiica Angela trăieşte şi lucrează medic în Italia. De la nepoţica Sabrina am doi strănepoţi. Soţia Maria, după 61 de ani trăiţi împreună, a plecat în lumea paralelă. 

-Şi, în final, relataţi-ne câteva momente din bogata Dvs. activitate care vi s-au memorat în mod special şi de care sunteţi mândru, dar şi asupra căror proiecte lucraţi acum – mă refer şi la medicină, dar şi în ale scrisului.

-Rămân mulţumit de viaţa mea lungă de profesionist, şerpuită prin vâltoarea vremii şi viscolul invidiei. E adevărat, nu m-a miluit, dar n-a putut nici să mă îngenuncheze, fiindcă puterea de voinţă şi lupta pentru a supravieţui şi a face bine au fost mai presus de toate, am putut să realizez ceea ce mi-am propus, am devenit acel care sunt, am păstrat marea dragoste pentru profesie, pentru neamul de unde am provenit, nu mi-am pierdut omenia şi împăcat pot continua pentru a termina misiunea mea pe această planetă care se numeşte „Pământ” cu următorul vers:  „Viaţa mi-a trecut prin focul cel cumplit,/ Soarta des m-a pus la încercare,/ Dar păstrându-mi darul de-a munci/ M-a înălţat, să stau doar în picioare./ Tot rămâne în trecut,/ Viaţa nu se întoarce./ Nu-mi pare rău c-aşa trecut-au anii,/ Căci am făcut eu multe, bune şi ce-mi place/ Şi las o urmă pe pământ/ Să afle şi urmaşii”. 

Dacă e să vorbim despre proiecte, proiectele din domeniul profesional sunt finalizate. Pentru noi realizări este nevoie de utilaj modern, însă pentru Hânceşti aceasta rămâne o iluzie. Pe poliţele creierului meu aşteptă să fie puse pe hârtie două cărţi: „COPILĂRIA” – sfatul lui Grigore Vieru după ce a citit „CARTEA VIEŢII MELE” şi a doua „ŢIPĂTUL CUCUVELEI ÎN MIEZ DE NOAPTE” sau în limba rusă:  „Как я выжил в лечсанупре”. Însă, deocamdată, sănătatea nu-mi permite să lucrez mult la computator.

-Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim multă sănătate şi noi realizări frumoase! 

 

   Elena ZAIŢEV

back to top

Alte știri

Comunitate

Inaugurarea plăcii comemorative – eternizate prin intonarea romanțelor

Inaugurarea plăcii comemorative – eternizate prin intonarea roman…

23-01-2018 | Hits:208

Cu ocazia marcării celor 168 de ani de la nașterea poetului-nepereche Mihai Emin...

Interviu

Interviu cu Rita Dănilă

Interviu cu Rita Dănilă

23-01-2018 | Hits:266

Interviu cu Rita Dănilă, directorul Gimnaziului Cotul Morii „Lipsa instituţiilo...